📖 Cărți citite în luna iunie

📖 În luna iunie am reușit să citesc două cărți. Una dintre ele mi-a plăcut (Xanax), iar cealaltă mi-a displăcut (Alegerea Sofiei) dar tot am tras de mine să o citesc. Ambele sunt voluminoase (500 și 725 de pagini) și în ambele se vorbește mult pe lângă subiect. Părerea mea.

📖 “Alegerea Sofiei” – William Styron

📖  Cartea aceasta a făcut parte din provocarea Reading is cool. De acolo mi-a venit ideea să o împrumut de pe Bookster pentru a o citi. Deși comentariile despre ea, despre mărimea ei sau despre cheful de a o finaliza al participanților la provocare nu erau cele mai încurajatoare.

📖  În anul 1947, naratorul, Stingo, un tânăr redactor rămas fără slujbă cunoaște un cuplu format din Sofia (o supraviețuitoare a lagărului de la Auschwitz) și Nathan (un tânăr intelectual) ce trăiesc o iubire devoratoare. Stingo se îndrăgostește de Sofia. Povestea face atât o frescă a New Yorkului postbelic cât și a Holocaustului văzut prin ochii Sofiei. Este o carte destul de greu de citit și de digerat din multe puncte de vedere. Dar am terminat-o. 😎  Nu vă pot spune ce alegere a avut de făcut Sofia, dar nu a fost deloc ceva simplu.

“Există o zonă sinistră a asemănării dintre Polonia și Sudul american (…) această asemănare este legată de problema rasei, generatoare în ambele țări de crize coșmarești de schizofrenie, atotcuprinzătoare și întinse pe durata unor secole întregi. În Polonia și în Sud, permanenta prezență a conflictului rasial a creat concomitent cruzime și compasiune, bigotism și înțelegere, dușmănie și amiciție, exploatare și sacrificiu, ură oarbă și iubire neputincioasă.”

📖 Este printre puținele cazuri când filmul a fost mai bun decât cartea. În opinia mea, din scenariu s-a tăiat multă informație inutilă din carte.

📖 “Xanax” – Liviu Iancu

📖 Când mergeam la serviciu, vedeam că mulți colegi împrumută cartea aceasta de la Bookster. Așa că mi-am pus-o și eu la wishlist. Când a fost și în provocarea Reading is cool am zis că este un semn și trebuie citită.

📖 Și bine am făcut. Cartea este relaxantă, ușor de citit și amuzantă. Nu am mai râs așa mult de ceva timp la o carte. Este un roman plin de mici povestiri autobiografice ce pornesc de la un sâmbure de adevăr și ajung să fie destul de haioase. La final a fost cam tristuță, dar în rest, funny.

” – Dorin, ce salariu am? Am uitat să te întreb.

– Nu pot să-ți spun. Nu știi că în presă salariile sunt confidențiale?
M-a mai lăsat să mă frământ câteva zile și mi-a dezvăluit: era un salariu de rahat, dar la cât de puține știam eu, eram plătit regește.”

De la începutul anului țin un jurnal online cu ce cărți citesc în fiecare lună. Dacă vreți să vedeți ce am citit luna trecută, puteți da click aici.