Săptămâna trecută a fost c*c*cioasă, la propriu, pentru familia noastră. Am început săptămâna, cu noroc, ca să spun așa.
Eu dorm cu Ana și soțul singur, în altă cameră. Vrea să fie odihnit la serviciu și varianta aceasta este cea mai ok pentru noi. Persoana care ne trezește în fiecare dimineață este Ana. Chiar nu mai țin minte când a sunat ultima dată alarma. Se trezește în jur de 7 și ne dă și nouă trezirea. Uneori, după ce se trezește se mai plimbă prin casă. Merge în sufragerie și se joacă timp de câteva minute, la bucătărie, se plimbă pe hol, timp în care ne trezim și noi.
Luni dimineață s-a trezit prima, s-a urcat direct pe motocicleta ei de plastic și a început să se plimbe pe hol. Până ne-am trezit și noi, cam în 5 minute, tot holul era plin de caca, motocicleta, ea, absolut tot. De miros, nu mai zic. Doar pereții albi erau curați. Minunat mod de a ne începe săptămâna!
Miercuri, am ieșit cu finii în mall. Am mâncat, ne-am plimbat și după aceea am mers la un loc de joacă la câteva minute de mers de mall. M-am gândit că este o ocazie perfectă să îi dau Anei pentru prima dată o rochiță de prințesă pe care a primit-o cadou la moț. Se distra prin parc, până când s-a simțit un miros specific în jur. Atunci am văzut o mare pată de caca pe rochie. M-am gândit că poate s-a așezat pe undeva, dar nu…. Atunci să vezi distracție cum țineam copilul în brațe la câțiva centimetri buni de mine și fugeam cu ea în mall. Și trei oameni după mine. Au fost cele mai lungi minute din ultimul timp! Ce antrenament bodypump, alergat cu bebe în brațe.
Când am ajuns în mall, nu știam unde este baia. Fugi și prin mall și caută baia. Noroc că era o cameră “mama și copilul” foarte ok, unde am putut să o spăl. Iar finii ne-au luat cel mai util cadou primit în cel mai bun moment posibil, o rochiță pentru Ana. Dar na, primisem cadoul, nu ne-am uitat ce este și l-am dus la mașină. Soțul a fugit la mașină după cadou, eu cu fina să schimbăm copilul…
Chiar m-au amuzat (după câteva ore) situațiile prin care am trecut. Și sper să avem noroc chiar dacă nu am călcat în el. Cel puțin nu eu.
Îi povesteam mamei mele ce a mai făcut Ana și mi-a zis că am făcut și eu ceva asemănător când eram de vârsta ei.
Mama își scosese o măsea și era într-o cameră, zăcea. Tata și fratele meu se uitau la TV și mă ignorau. Eu eram pe hol și strigam “caca” “caca”. Mama mi-a zis că a strigat la tata să mă schimbe, dar probabil, nu a auzit-o. Peste ceva timp, mama s-a trezit din starea ei de rău, într-un miros oribil. Ușa camerei unde erau tata și fratele meu era mânjită… ghiciți cu ce?
Ana încă nu a ajuns în stadiul de a întinde pe uși cu nimic, dar cred că ar trebui să sar și eu din pat de acum încolo atunci când se trezește ea. :))
Sursa foto: pixabay.com